marți, aprilie 21, 2015

Pălăria Eterică a Vrăjitorului de Gânduri

Postat Maria
După cum știm deja cu toții, universul și propriile noastre celule ascultă întotdeauna, cu atenție, fiecare gând care apare în câmpul nostru de energie. Fiecare gând începe să ia rapid formă și, mai devreme sau mai târziu, devine ceea ce este cunoscut ca și formă gând. Și atunci când doar ne gândim fără nici o intenție asupra a nimic, trimitem o undă de energie de o anumită frecvență în univers, făcând universul, ghizii noștri, sursa, să manifeste orice ar fi ceea ce gândim.

Uneori, atunci când suntem supărați pe cineva, începem să avem gânduri negative la adresa acelei persoane și, fără intenția de a face acest lucru, vom genera o grămadă de energie pe care o vom trimite în calea acesteia! Același lucru se întâmplă și atunci când gândim pozitiv la adresa cuiva, trimițându-i iubire și Lumină.

Ori la ce ne-am gândi, noi generăm și trimitem în univers. Nu numai atât, dar după cum s-a descoperit recent de către oamenii noștri de știință, creierul nostru nu poate face diferența între ceea ce gândim și ceea ce spunem! Ori de câte ori generăm orice tip de gânduri pe care le direcționăm către altcineva, celulele noastre răspund rapid la energia pe care o generăm și încep să acționeze în consecință.

Prin urmare, atunci când gândim ceva pozitiv, și dorim ceva pozitiv cuiva, acest lucru ne influențează pe noi înșine în mod direct, același lucru se întâmplă însă și atunci când gândim ceva negativ. Acesta este motivul pentru care spunem ”VIBRAȚIILE POZITIVE CREAZĂ VIEȚI POZITIVE!”

Deci, cum putem să ne gândim la ceva fără a trebui să fim conștienți de tipul de energie pe care o generăm, pentru a avea șansa de a lucra asupra acelui gând în mințile noastre și a nu afecta nimic în univers?

Răspunsul pare a fi destul de simplu! Punându-ne pe cap o PĂLĂRIE A GÂNDURILOR!

Găsiți-vă un loc liniștit în care să nu fiți întrerupți. Imaginați-vă că aveți o pălărie de vrăjitor pe cap, în interiorul căreia se află flacăra violet și particule din flacăra aurie care plutesc în jur. Niciunul dintre gândurile voastre nu poate ieși de sub această pălărie și, prin urmare, nu afectați pe nimeni prin propriul vostru sine.

În același timp, imaginați-vă că aveți în jurul corpului vostru o sferă formată din aceleași particule care sunt și în pălărie. Permiteți acestor particule să intre pe deplin în fiecare celulă a corpului vostru cu intenția de a-l menține NEUTRU, adică fără NICI O REACȚIE din partea celulelor voastre sau a câmpului vostru de energie la orice sunteți pe cale să experimentați în mintea voastră , și spuneți ”Sunt pe cale să mă exprim pe mine însumi fără a dăuna nimănui, nici mie însumi.”

Acum, după ce le-ați stabilit pe toate acestea, PERMITEȚI-VĂ SĂ GÂNDIȚI TOATE ACELE GÂNDURI CARE ESTE POSIBIL SĂ VĂ DERANJEZE! Permiteți-le acestor gânduri să plutească în jurul pălăriei voastre și în interiorul acestei sfere. Permiteți-vă să experimentați toate emoțiile pe care gândurile voastre le generează, înțelegând că în tot acest timp propriul vostru câmp de energie și cel al altora este protejat.

Când ați terminat cu explorarea sentimentelor pe care aceste gânduri vi le aduc, spuneți mulțumesc și apoi eliberați-le în lumină pentru vindecare și transmutare spunând doar ”Eliberez aceste gânduri în lumină pentru vindecare și transmutare.”

Continuați cu acest exercițiu fie până când rezolvați problemele gândurilor voastre persistente, fie până când vă săturați.

Când sunteți pregătiți să încheiați acest exercițiu spuneți ”Decuplează. Adu-mă înapoi. Împământează-mă.” Acest lucru este foarte important deoarece el vă va aduce energia înapoi la starea sa obișnuită și vă va împământa înapoi în cadrul vostru.

Sper cu adevărat că acest mic sfat vă va fi de folos pe calea voastră! Pentru mai multe astfel de sfaturi și alte articole și canalizări vibraționale, asigurați-vă să vă opriți la blogul meu de la adresa:

luni, aprilie 20, 2015

Visul Lui Einstein

Postat Maria
Visul Lui Einstein

duminică, aprilie 19, 2015

Autoportret-Albert Einstein

Postat Maria

Noi nu stim ce este esential în propria existenta personalã, iar altuia nu trebuie sã-i pese de asta. Ce stie un peste despre apa în care înoatã întreaga lui viatã?
Ceea ce a fost amar si dulce a venit din afarã, ceea ce a fost greu dinãuntru, din strãduinta proprie.
Am fãcut, în principal, ceea ce propria mea naturã m-a împins sã fac. A fost penibil sã primesc pentru aceasta atît de multã pretuire si dragoste. sãgeti ale urii au fost tintite spre mine: ele nu m-au atins însã nicicînd, deoarece apartineau întru cîtva unei alte lumi si cu aceasta nu am nici o legãturã.
Trãiesc într-o singurãtate care este dureroasã în tinerete, dar minunatã în anii maturitãtii.
 Albert Einstein

sâmbătă, aprilie 18, 2015

Interiorul nostru strălucește o infinită frumusețe

Postat Maria
Se spune că suntem ființe divine, care s-au aventurat într-o experiență materială, deși noi ne vedem mai mult ființe materiale, ne comportăm ca ființe materiale, iar mințile noastre privesc inconștient către materialitate, determinându-ne într-un mod covârșitor suferința. Oamenii, care au izbutit să vadă cu ochiul conștiinței dincolo de iluzia materialității, nu sunt atât de mulți pe cât am putea crede; există diferite niveluri de cunoaștere, de înțelegere, de percepție, deci diferite niveluri de conștiință, din interiorul cărora fiecare vede lumea prin lentila nivelului însuși. Cei mai mulți oameni trăiesc în conștiința corporalității, a iluziei că nu mai este nimic afară de corpul însuși, ceea ce face ca frica de moarte să se ascundă cu dibăcie și cu îndărătnicie în spatele tuturor fricilor omenești. Sistemele actuale, politice, economice, sociale, medicale sunt bazate pe principiile ”materialismului”, care-i induc omului o continuă frică de pierdere a vieții, hrănindu-l zi de zi cu toată gama de emoții negative posibile. Dacă oamenii au slujbă, le e o frică fantastică de pierderea acesteia, iar dacă o pierd năvălește peste mintea și conștiința lor teama teribilă că nu-și vor mai găsi o altă slujbă, că vor fi părăsiți și, desigur, nu vor supraviețui catastrofei. Televizoarele ne hrănesc zilnic cu emoții negative, cu drame și tragedii, cu ”sperietori” economice, cu lovituri sub centură, cu trădări, cu imagini ale unui fel de ”holocaust” liber, în care ne e frică unii de alții mai mult decât de orice altceva. Din cauza asta rămânem inconștienți de cine suntem, de unde am venit, ce-i cu noi pe aici, prin viața aceasta, ne mulțumim să urmăm calea bătătorită a celor care se nasc, muncesc, fac copii, cresc nepoți și mor nefericiți. ”Regimentul nefericiților”, compus din miliarde de oameni, merge către o acceptare dureroasă a sorții vitrege, în care toți se simt vinovați, toți sunt agresori, toți suferă, toți păstrează în subconștient rezervoare uriașe de frică, de frustrare, de neîmplinire, de neputiință, de neliniște, de tristețe și de rău.

Am văzut un documentar excepțional despre o fostă doctriță în America: ea și-a abandonat slujba, a renunțat la buletin, la tot ce o lega de sistemele sociale și s-a retras, demascând printr-o carte frica și minciuna în care omul este înlănțuit, precum și inconștiența sa cu privire la adevăr. Ea a spus că sistemele controlează oamenii cu ajutorul fricii. Ea a spus că fiecare frică pe care o învingem ne apropie de suflet și ne face mai conștienți de Sinele noastru, de starea noastră de ființe care nu cunosc moartea. Renunțarea la frici, rând pe rând, una câte una, renunțarea la teroare ne face liberi și conștienți că nu depindem de toată această cohortă întunecată, care ne amenință în experiența sau aventura materială în care am venit.



Toată negativitatea minții umane e chiar o creație a minții și din pricina ei nu suntem liberi, nu cunoaștem adevărul și nu mai știm cine suntem. Nu mai știm că-n interiorul nostru strălucește o infinită frumusețe, un ocean de iubire, o ființă excepțională, care-a fost învățată că este limitată, că nu poate, că nu știe, că nu înțelege, că are motive să se teamă și că suferința e normală. Vibrațiile joase ale urii, ale durerii, ale singurătății, ale fricii, ale îndoeielii și ale neputiinței umane ne-au fost induse și ne sunt hrănite prin toate mijloacele posibile doar pentru că nu suntem curioși să mergem mai departe, să căutăm, să înțelegem, să dorim altceva. Nu ar trebui să căutăm evitarea pierderilor în această misterioasă și fantastică experiență numită ”viața noastră”; ar trebui să ne pierdem fricile, toate fricile, să acceptăm pierderile cu seninătate pentru a decoperi seninătatea, frumusețea și puterea pe care ni le ascunde frica însăși. Numai pierzându-ne negativitatea minții și desprrnzându-ne sistematic, cu o încăpățânare de catâri, de tot ce ne amenință, renunânțând la fiecare frică pe care ne-o trezește viața și situațiile în care suntem puși, mintea se va uni cu sufletul nostru și va simți că suntem nelimitați, frumoși, minunați, dar am uitat aceasta. Aceia puțini care-și amintesc cine sunt s-au dezlegat de sisteme, s-a eliberat de spaime, s-au retras și privesc din starea de frumusețe lăuntrică, din starea de compasiune, către ființele care dorm, au un coșmar, coșmarul neputiinței, al fricii și al suferinței și nu se pot trezi. Să ne trezim înseamnă să fim conștienți că legăturile noastre, vraja teribilă sub care ne aflăm, e vraja în care întârziem cu mintea, hrănindu-ne emoțiile negative, fricile și disperările. Renunțarea la acestea înseamnă de fiecare dată un pas, încă unul către conștiența existenței noastre într-o dimensiune în care răul e doar consecința inconștienței. 

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...